Sistemul de educație: un instrument de control social
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, America trecea printr-un proces rapid de industrializare. Elita industrială—precum Andrew Carnegie și John D. Rockefeller—a recunoscut că pentru menținerea controlului asupra forței de muncă în creștere, era necesară reformarea sistemului de educație pentru a produce muncitori ascultători, nu gânditori independenți.
A. Consiliul General pentru Educație al lui Rockefeller (1903)
General Education Board (GEB), fondat de Rockefeller în 1903, avea scopul de a modela educația pentru a se potrivi nevoilor industriale și corporatiste. Se punea accent pe:
Învățarea standardizată, care favoriza memorarea mecanică în locul gândirii critice.
Reducerea educației clasice (istorie, filozofie, retorică, gândire critică). O societate în care istoria este uitată, filosofia este ignorată și retorica este nefolosită devine una în care oamenii sunt pasivi, ușor de manipulat și dependenți de sistemele externe.
Pregătirea oamenilor pentru locuri de muncă, mai degrabă decât pentru autonomie și antreprenoriat.
Un citat atribuit lui Frederick T. Gates, consilierul lui Rockefeller, reflectă această filosofie:
"Nu vom încerca să facem din acești oameni filozofi sau oameni de știință. Nu trebuie să se ridice dintre ei autori, oratori, poeți ... Sarcina noastră este foarte simplă... Vom organiza copiii și îi vom învăța să facă, într-un mod perfect, lucrurile pe care părinții lor le fac într-un mod imperfect."
Concluzie: Scopul era de a crea muncitori ascultători, nu gânditori independenți sau lideri de familie puternici.
B. Rolul lui Carnegie: Raportul Flexner și monopolul medical
Carnegie, împreună cu Rockefeller, au reformat educația medicală prin Raportul Flexner (1910), care a dus la:
Eliminarea medicinei homeopate și naturale, în favoarea tratamentelor farmaceutice.
Concentrarea educației medicale în câteva instituții de elită, transformând sănătatea într-o industrie controlată de corporații.
Reducerea treptată a îngrijirii medicale în familie, înlocuind înțelepciunea tradițională cu dependența de instituțiile medicale
Efect asupra familiilor: Această schimbare a făcut ca familiile să fie mai dependente de companiile farmaceutice și spitale, pierzându-și autonomia în îngrijirea sănătății.
C. Școlarizarea Obligatorie și Controlul Guvernamental
Pe măsură ce Carnegie și Rockefeller au promovat învățământul public obligatoriu, controlul părinților asupra educației copiilor lor a devenit din ce în ce mai slab:
Copiii sunt separați de familii pentru perioade lungi, reducând influența parentală.
Curriculumul e controlat de stat, înlocuind valorile familiale și religioase.
Educația promova obediența industrială, nu gândirea critică sau unitatea familială.
Efect asupra familiei nucleare: Statul și corporațiile au înlocuit părinții ca principali educatori, slăbind legăturile familiale și încurajând dependența de instituții externe.
Feminismul ca instrument de inginerie economică și socială
Deși feminismul a avut origini ce promovau drepturile femeilor, al doilea val din anii ’60 a fost influențat semnificativ de elite, în special de Fundația Rockefeller.
A. Fundația Rockefeller și finanțarea feminismului
Fundația Rockefeller a investit masiv în mișcarea feministă, prin:
Finanțarea revistei Ms. Magazine și a activistei Gloria Steinem susținută de instituții de elită, inclusiv CIA și Fundația Ford, pentru a modela discursul feminist modern.
Încurajarea femeilor să muncească în loc să prioritizeze familia.
Încurajarea creșterii copiilor în centre de îngrijire de stat, reducând influența părinților.
De ce ar finanța miliardarii feminismul?
Dublarea forței de muncă taxabile – Cu femeile în câmpul muncii, guvernul colecta mai multe taxe.
Creșterea profiturilor corporative – Familiile aveau nevoie de creșe, alimente procesate și produse convenabile, încurajând astfel consumul.
Slăbirea unității familiei – Cu ambii părinți la muncă, statul și corporațiile obțineau mai mult control asupra copiilor prin școli, mass-media și instituții guvernamentale.
B. Impactul feminismului asupra familiei
Înainte de al doilea val feminist, familia tradițională era formată din:
Un tată care era principalul susținător financiar.
O mamă care era principalul îngrijitor al copiilor și administrator al casei.
O puternică transmitere a cunoștințelor intergeneraționale.
După finanțarea feminismului de către elite:
Rolul mamei casnice a fost demonizat, fiind prezentat ca învechit și opresiv.
Copiii au fost plasați de mici în instituții de stat.
Rata divorțurilor a explodat, destabilizând structura familiei.
Efect asupra familiei nucleare:
Familia a trecut de la autonomie la dependență de stat și corporații.
Emanciparea femeilor a devenit muncă pentru corporații, și nu creșterea generației următoare.
Rata căsătoriile a scăzut, pe măsură ce femeile au început să prioritizeze cariera.
Consecințele pe termen lung: cum s-a schimbat societatea?
Reforma educației și feminismul au dus la transformări sociale majore care au slăbit familia nucleară.
A. Scăderea ratelor de căsătorie și naștere
Femeile au fost încurajate să pună cariera pe primul loc, ceea ce a dus la scăderea căsătoriilor și a natalității.
Dependența de venituri duble a face dificilă revenirea la familia cu un singur susținător financiar.
B. Creșterea dependenței de stat și corporații
Familiile sunt acum dependente de școli publice, servicii medicale și instituții de îngrijire a copiilor.
Guvernul joacă un rol mai mare în creșterea și educarea copiilor decât părinții.
C. Distrugerea rolurilor tradiționale
Masculinitatea este adesea demonizată ca fiind „toxică”, ceea ce duce la o criză a bărbaților care nu mai reușesc să conducă familii.
Femeile sunt presate să muncească, chiar și atunci când preferă să fie "doar"mame și soții.
Aceste schimbări nu au fost doar despre egalitate și educație (așa cum mulți se păcălesc pe sine)—ele au fost mai ales despre control și dependență.
Deși feminismul și reforma educației au avut aspecte pozitive, ele au fost folosite de elite pentru a:
Slăbi legăturile familiale.
Crește controlul corporativ și guvernamental.
Asigura dependența economică pe termen lung.
Carnegie și Rockefeller nu au distrus familia nucleară peste noapte, dar prin politici educaționale, finanțarea feminismului și schimbări economice, au creat un sistem în care familiile sunt mai slabe, copiii sunt crescuți de instituții, iar oamenii devin lucrători și consumatori pe viață.
Gând final:
Pentru mulți oameni, există o credință adânc înrădăcinată că aceste sisteme (școala și munca) sunt benefice, iar orice alternativă poate părea amenințătoare sau inconfortabilă.
Sunt alegerile din viața ta o reflexie a dorințelor si valorilor tale profunde? Sau ai fost influențată de mesaje subliminale care te-au făcut să crezi ca ceea ce îți dorești este fix ce ți s-a spus că trebuie să vrei pentru a fi împlinită și apreciată?
Vă recomand urmatoarele cărți în acord cu această postare:
Feminism: The Secret History of Women's Liberation" – Mike Buchanan (o analiză critică a mișcării feministe și cum aceasta a avut un impact negativ asupra valorilor tradiționale și asupra familiei nucleare)
"Manufacturing Consent: The Political Economy of the Mass Media" – Edward S. Herman & Noam Chomsky (cum mass-media manipulează și modelează opinia publicpă pentru a servi interesele elitelor puternice)
"Dumbing Us Down: The Hidden Curriculum of Compulsory Schooling" – John Taylor Gatto (despre sistemul de educație tradițional, care suprimă creativitatea și gândirea independentă, pregătind elevii pentru conformism)
"Brave New World" – Aldous Huxley (Un roman distopic care explorează o societate controlată prin educație, plăcere și condiționare)
"1984" – George Orwell (despre propagandă, controlul gândirii și influența guvernului asupra societății)
"The Shock Doctrine: The Rise of Disaster Capitalism" – Naomi Klein (despre cum crizele sunt folosite pentru a impune politici nepopulare)
"The Age of Surveillance Capitalism" – Shoshana Zuboff (despre cum companiile Big Tech manipulează comportamentul uman pentru profit)
Este timpul să ne trezim, să gândim critic și să punem sub semnul întrebării narativele impuse de propaganda sistemului.
Comments